Lărgirea Uniunii Europene
Prin
această formulă întelegem procesul prin care Uniunea Europeană îsi extinde
frontierele prin admiterea de noi membri. Până în
prezent au avut loc patru astfel de lărgiri ale spatiului comunitar :
prima în 1973 – prin
admiterea Marii Britanii, Irlandei si Danemarcei, a doua în
1981 – odată cu primirea Greciei, a treia în 1986 –
aderarea Spaniei si Portugaliei, si a patra în 1995 – când au intrat în
UE Austria, Finlanda si Suedia. O a cincea extindere a UE este în
curs, odată cu începerea negocierilor de aderare cu cele zece tări din
Europa Centrală si de Est (printre care si România), Cipru si Malta. Este însă
de presupus că, la rândul său, aceasta se va desfăsura în
mai multe etape deoarece nu toate tările candidate au acelasi nivel de
dezvoltare si ritm de crestere economică, ceea ce face ca si satisfacerea
criteriilor de aderare să aibă loc la momente diferite.
Legalitatea comunitară
Prin
legalitate comunitară întelegem ordinea juridică comunitară, consecintă a
faptului că Uniunea Europeană este creată prin lege, este izvor de lege si
reprezintă o ordine de drept. Altfel spus, legalitatea comunitară semnifică
astăzi subordonarea întregii activităti desfăsurată pe teritoriul statelor
membre ale UE, în domeniile ce tin
de competenta comunitară stabilită prin Tratatul de la Amsterdam, normelor
dreptului comunitar.
Libera circulatie a bunurilor
Principalul
obiectiv al Tratutului CEE era acela de a elimina barierele economice între
statele membre, scop în
care Tratatul prevedea stabilirea unei Piete Comune bazate pe cele patru
libertăti : libera circulatie a bunurilor, persoanelor, serviciilor si
capitalurilor. Libera circulatie a bunurilor (mărfurilor) dintr-un stat membru
în alt stat membru al UE presupune
armonizarea sistemelor de taxe vamale si reglementări comune în
domeniile sănătătii, protectiei consumatorilor si protectiei mediului,
la care se adaugă eliminarea tuturor obstacolelor în
calea schimburilor comerciale. Odată cu încheierea, la 1.01.1993, a
procesului de realizare a Pietei Interne, obiectivul liberei circulatii a mărfurilor
a fost în mare parte atins,
persistând totusi unele reglementări derogatorii sau cu caracter tranzitoriu.
Libera circulatie a persoanelor
Lucrătorii
salariati precum si cei independenti din statele membre ale UE au dreptul de a
se stabili si lucra în oricare alt
stat membru decât cel ai cărui cetăteni sunt, beneficiind de avantajele
sociale ale tării de resedintă în aceleasi conditii ca si resortisantii
acelei tări, fără nici o discriminare bazată pe nationalitate. Principiul
nediscriminării implică dreptul oricărui cetătean al Uniunii Europene de a
patrunde pe teritoriul altui stat membru fără a fi controlat.
Libera circulatie a serviciilor
Dreptul
de a presta liber servicii oriunde în spatiul
comunitar este o consecintă a realizării Pietei Interne. El permite cetătenilor
Uniunii Europene să efectueze prestatii dincolo de frontierele propiei lor tări,
fără nici o restrictie fondată pe nationalitate, prin prestări de servicii
întelegând orice prestatie de acest gen furnizată în cadrul unei activităti
profesionale independente.
Libera circulatie a capitalurilor
Prin
aceasta se întelege miscarea capitalurilor între tări ale căror monede
nationale sunt diferite. Tinand cont de consecintele pe care un astfel de
fenomen le poate avea asupra balantei de plăti si a stabilitătii monetare a
unei tări, circulatia capitalurilor între state este, de obicei, supusă unor
restrictii. În 1988, Consiliul de
Ministri (actualul Consiliu UE) a decis ca circulatia capitalurilor între
statele membre ale Comunitătii Europene trebuie să fie total liberalizată până
la 1.07.1990.
Limbi oficiale ale Uniunii Europene
Au
acest statut limbile tuturor tărilor membre ale UE, ceea ce face ca în
prezent să existe 11 limbi oficiale, corespunzătoare celor 15 state
comunitare : franceza, engleza, germana, italiana, spaniola, portugheza,
olandeza, greaca, suedeza, daneza si finlandeza. Toate documentele oficiale ale
UE se traduc în cele 11 limbi
mentionate. Cu toate acestea, în cadrul
reuniunilor uzuale, limbile de lucru sunt engleza si franceza.
Leonardo da Vinci
Începand
cu anul 1995, toate programele comunitare în
domeniul formării profesionale au fost grupate sub numele de
« Leonardo da Vinci » (uzual, « Leonardo »).
Acest program unic, dotat în perioada
1995 – 1999 cu un buget de 620 milioane Euro, a înlocuit programele
« Comett » (cooperare între universităti si sectorul
industrial pentru educatie si formare continuă), « PETRA »
(formare profesională initială), « FORCE » (formare
profesională continuă) si « Eurotecnet » (inovare în
metodele de instruire).
LIFE
LIFE
este un instrument financiar
comunitar unic destinat protectiei mediului, lansat printr-un regulament adoptat
de către Consiliului UE, la 18.05.1992. El a integrat astfel toate
instrumentele financiare care existau până atunci în materie de protectie a
mediului într-un singur program. LIFE finantează măsuri prioritare în
favoarea ocrotirii mediului înconjurător atât în spatiul comunitar cât
si în cadrul cooperării internationale.
Lingua
Program al Uniunii Europene de promovare a cunoasterii limbilor străine. Scopul său îl constituie îmbunătătirea comunicării în interiorul UE si priveste exclusiv limbile statelor membre, cu precădere cele mai putin predate în sistemele de învătământ ale acestora.